vineri, 30 decembrie 2016

Pentru anul 2016

Anul 2016 a fost un an in care rabdarea mi-a fost pusa la incercare de foarte multe ori. A fost un an al invatarii si al caderii, dar si al biruintei. Imi aduc aminte de prima zi, 1 ianuarie. Mi-am spus ca va fi un an total diferit. Si asa a si fost. Un an al umblarii prin credinta, nu prin vedere.
Am cunoscut persoane care m-au ridicat si m-au incurajat. Am invatat si inca invat ce inseamna asteptarea si increderea totala in Dumnezeu, ca timpul meu nu este timpul Lui. Ca El lucreaza, chiar daca nu vad nimic. Am mai invatat ca asteptarea va fi numai bucurie si ca El isi va implini promisiunile facute.
Dumnezeu mi-a adus in acest an experiente care m-au intarit. Nu toti oamenii iti vor binele. Nu toti te accepta. Daca unii iti zambesc si te imbratiseaza, nu inseamna neaparat ca te si iubesc. Daca unii te incurajeaza sa mergi mai departe, sa stii ca exista mari sanse sa fie foarte invidiosi pe ce ai reusit sa faci. Iti zic ca pe un sfat: ai grija cui ii spui amarul. Vei afla mai multe variante ale povestii tale intr-un timp foarte scurt. Barfa e ca o sageata. Sau s-ar putea sa nu te asculte, sa nu le pese si sa te doara mai rau nepasarea lor decat problema ta. Dar stiu ca Dumnezeu e Acela care va ramane intotdeauna cu mine. Indiferent de cate persoane pleaca de langa mine, El nu va renunta vreodata la mine.
Anul acesta mi-a adus momente in care am ras cu toata inima alaturi de persoanele dragi. Mi-a adus noi provocari si multe binecuvantari. Mi-a deschis ochii si mi-a aratat ca si eu pot. Da! Si eu pot fi o binecuvantare pentru cei din jurul meu prin multe metode.
Anul acesta am ranit, dar nu am vrut. Sunt om cu multe defecte. Nu pot promite ca nu voi mai rani, dar atunci cand o fac vreau sa am puterea sa cer iertare, sa las orgoliul si sa iubesc cu toata inima.
Am invatat si inca mai invat ca nu trebuie sa pun la suflet vorbele grele si pline de venin. Ca pot sa le distrug cu o rugaciune si cu un zambet.
Nu stiu cum a fost acest an pentru tine. Frumos, greu, tu stii. Dar te-a schimbat. Anul acesta te-a schimbat. Poate ca acum esti mai puternic sau ai fost daramat de cei din jur. Poate au fost momente cand te-ai intrebat "de ce?" si nu ai primit raspuns. Dar stiu ca totul a avut un rost si ca a fost spre binele tau. Toate lacrimile varsate au fost numarate, strop cu strop.
Nu stiu ce va fi mai departe. Dar stiu ca totul va fi bine. Cu Dumnezeu mereu e bine.

" Chiar daca smochinul nu va inflori, vita nu va da niciun rod, rodul maslinului va lipsi si campiile nu vor da hrana, oile vor pieri din staule si nu vor mai fi boi in grajduri, eu tot ma voi bucura in Domnul, ma voi bucura in Dumnezeul mantuirii mele! " Habacuc 3:17-18

duminică, 25 decembrie 2016

E Sărbătoare

E Crăciunul. Sărbătoare, distractie,
fericire. Luminite si mâncare. Cadouri si voie buna. Colinde si biserici pline. Isus si... oare unde e? Probabil in vreun colind. Sau poate intr-o urare. Unii cred ca e inca in iesle. Altii nici nu cred ca exista. Unii cred ca e in biserici sau poate o fi la vreun concert caritabil cu ocazia acestor Sărbători.
Poate crezi ca Il ai in inima dar viața ta nu-L arata. Unde e Isus? Pitit in vreun colt din inima? Sau pitit undeva intr-un mesaj de Crăciun ?
Cum te simti azi? Poate bine si linistit. Dar oare realizezi importanta întrupării Lui? Ca Isus e singurul cadou important din fiecare zi, si nu doar pe 25 decembrie? Ca îngerii cântă si astazi, insa trebuie sa ai urechi ca sa-i auzi. A, si credinta.
E o sărbătoare frumoasa. Dar ce sărbătoare mai frumoasa va fi atunci cand va reveni pe Pământ. Atunci va fi o eternă cantare si un vesnic cer senin. Noi Il vom vedea fata in fata pe Cel sărbătorit si Ii vom spune, de fapt, nu stiu ce ii vom spune. Eu nu cred ca voi mai avea cuvinte.
Nu-L lasa pe Isus deoparte de Crăciun. Si nici de Anul Nou. Sau in oricare alta zi :)

joi, 8 decembrie 2016

"Nimicurile" făcute zilnic

Stii cat inseamna lucrurile mici ? "Nimicurile alea", cum le numim noi.
Dar nimicurile astea făcute in fiecare zi pot schimba viața cuiva. Poate nici nu iti dai seama.
Ieri, cand ma duceam acasa, m-am întâlnit cu un băiat din clasa in statie. Mai era cu cineva. M-am dus la ei si asteptam autobuzul. Colegul meu l-a intrebat pe prietenul lui cum iti dai seama ca cineva are un suflet frumos. I-a spus de mine. Am cerut odata 50 de bani colegului meu si i-am adus inapoi a doua zi. Nu imi venea sa cred.
Nu zic cu mândrie. Departe gândul acesta! Foarte rar scriu despre ce am facut eu. Sincer, nu mai stiam ca am facut asta. Dar m-am gandit toata ziua la ce a zis el. Pentru el, a contat. Un lucru banal, de nimic- si totusi, l-a atins.
Niciodata nu stii cum poți schimba ziua cuiva. Poate fara sa vrei ai sters o lacrima, ai facut pe cineva sa rada cu poftă si l-ai facut sa uite pentru cateva clipe durerea. Poate ai dat cuiva jumatate din prânzul tau sau poate i-ai plătit tu. Poate ai dus pe cineva acasa cu masina. Exemplele ar putea continua.
Stii ce contează la sfârsitul zilei? Cat de mult L-ai arătat pe Isus. Cat ? Cati au putut vedea ceva diferit la tine ? Cati au remarcat ca tu il ai pe Dumnezeu ? Asta contează. Nu cate like- uri ai facut la vreo postare sau cât de mult ai fost tu remarcat. Astea sunt adevăratele nimicuri.
Un zâmbet, o îmbrătisare, un "Iarta-ma" fac mai mult decat orice. Iubirea pentru Dumnezeu ce se revarsă in oameni face mai mult decat orice zi trăită in distracții, dar fara El.

joi, 1 decembrie 2016

Dumnezeul minunilor

Asa Il consideram pe Dumnezeu. Asa credem noi, ca e un Dumnezeu al
minunilor. Doar ca exista acea farama de necredinta care distruge totul. Mereu spunem: " Da, Doamne, stiu ca Tu poți face minuni", dar in inima noastra nu credem in totalitate asta. Oare de ce ? Oare de ce nu putem sa ne incredem in El ? Din cauza ca nu lucrează asa cum am vrea noi ? Din cauza ca pare imposibilă situația ta ?
Stiu cum e sa astepti sa se întâmple ceva si parca situatia e neschimbată. Stiu cum e sa ai credinta si sa fii de neclintit, dar vine o singura îndoiala ce te arunca intr-o lume neagră. Si atunci te întrebi unde e acel Dumnezeu al minunilor.
El e acolo, langa tine. Dar esti orb din cauza necredintei. Sunt oarbă pentru ca nu accept sa vad lucrurile ce se vad doar in rugăciune si se simt in inima. Nu trebuie sa crezi in minuni doar in necaz. Cum ar fi viața ta daca ai crede in fiecare moment ca Dumnezeu e un Dumnezeu al minunilor ? Cum ar fi sa crezi mereu ca tu esti o minune ? Ca ziua de azi este o minune ? Ca respiratia ta este o minune ? Ca poți fi o minune pentru ceilalti ?
Dumnezeu face minuni cand crezi cu toata inima. Când accepti voia Lui, chiar daca te doare sa renunți la orgoliul tau. Nu renunta in a crede. Chiar si cand toti ceilalti iti spun ca nu se poate schimba vreodata situația ta, tu crede si spune-le ca ai un Dumnezeu mare. El stie ce face. Exact acum lucrează pentru tine si pentru mine. Nici eu nu vad acum ce se intampla, dar vreau sa am credinta ca totul e înspre binele meu. Stiu ca El poate face minuni, nu stiu cand si cum, dar stiu ca va face.
Intareste-ti inima, dragul meu suflet care citesti acum. Daca nu mai poți, odihneste-te in brațele Lui. Te intelege. Nu te forțează. Iti înnoiește credința si puterile.
Acum, hai ! Hai sa arătăm între timp minunea din inima noastra. Minunea dragostei, a iertării, a răbdării si a curajului.

miercuri, 30 noiembrie 2016

Meloman pentru o zi: The Ronettes- Sleigh Ride& Domini- Festivalul colindelor

Oficial, a inceput cea mai frumoasa perioada a anului!! Toata luna decembrie voi posta colinde, in fiecare miercuri. ❄🔔⛄



                                

luni, 21 noiembrie 2016

Opreste-te din a te compara cu ceilalti

Nu, crede-ma ca nu are rost. Stiu, uneori e greu si parca toti ceilalti se descurca mult mai bine decat tine. Stiu cum e atunci cand nimeni nu apreciaza ce faci sau nici macar nu observa cat de mult te straduiesti sa faci un anumit lucru. Stiu cum e sa plangi pe ascuns, ca ceilalti sa nu observe luptele tale. Stiu cum e sa te trezesti de dimineata si sa iti spui ca poate azi va fi mai bine, ca de data asta vei reusi si te trezesti comparandu-te cu altii care o duc mai bine decat tine. Si incepi si ii urmaresti, observi cat de bine arata in comparatie cu tine, cat de bine lucreaza ei si cati prieteni au, ce viata frumoasa, cata fericire si te intrebi ei cum reusesc. Apoi te bagi in pat, la sfarsitul unei zile ce ai petrecut-o pe campul de lupta si iti vin fel de fel de ganduri ca tu nu contezi, esti un nimic, nu poti sa faci nimic, esti urat si incepi si plangi pana adormi.
OPRESTE-TE din a te compara cu ceilalti ! Iti spun din propria experienta: continuand sa faci asta, te distrugi singur. De multe ori m-am comparat cu alte persoane si am fost foarte nefericita, incat nu mai vorbeam cu nimeni, imi era frica, eram nervoasa, de multe ori credeam ca ceilalti rad de mine si ca sunt o persoana urata, nu imi placea sa stau in locuri publice, plangeam mult si mereu ma descurajam singura. Chestia asta a durat o perioada lunga de timp si Dumnezeu m-a ajutat sa ies din aceasta stare. Bineinteles ca am mai trecut prin aceasta "vale a mortii" si poate voi mai trece. Dar stiu ca nu sunt singura, ci Il am pe Dumnezeu care imi arata adevarul si adevarata valoare a mea.
Stii, nu e usor sa te opresti. Dar totul tine de tine. Tu decizi daca sa accepti sau nu gandurile negative. Hai sa-ti spun ceva: fiecare pas pe care il faci inspre bine, oricat de mic, este o lupta castigata. Nu esti neimportant. Nu esti un nimeni in locul in care stai. Esti o opera de arta creata de Insusi Dumnezeu. Esti un om cu mult potential. Esti o persoana ce poate fi o binecuvantare pentru cineva in fiecare zi. Imagineaza-ti cate zambete ai pune pe fetele oamenilor daca ai stii cat de multe poti face pentru ei si pentru Dumnezeu. Nu stii de unde sa incepi ? Ia-ti un caiet si scrie in el ce crezi despre tine. Fii sincer-adica sincer, sincer. Scrie in caiet modalitatile prin care poti fi o binecuvantare de dimineata pana te culci. Poate vei spune ca nu te pricepi la nimic. Eu nu cred asta si nici Dumnezeu. Poti spune un "Buna dimineata" cu toata inima. Poti spune o vorba buna cuiva, poti darui o ciocolata, poti multumi, poti sa imbratisezi, sa ajuti pe vecina ta, care poate e racita si nu poate sa mearga la magazin. Deschide bine ochii si urechile: esti important si nu te mai compara cu ceilalti. Esti unic, esti capabil de multe lucruri si viata ta e atat de frumoasa impletita cu Dumnezeu. Spune-I sa te foloseasca pentru El. Fii creativ.
Trezeste-te cu un zambet pe fata fiindca esti un copil al Cerului, al luminii, al bucuriei! Spune-I lui Dumnezeu sa puna in inima ta frumusetea Cerului si tu sa o dai mai departe. Fiecare zi pe care o traiesti conteaza fiindca tu contezi si Dumnezeu te iubeste nespus.

P.S: daca vrei sa ma rog pentru tine legat de acest lucru sau vrei sa te descarci cuiva, imi poti lasa un mesaj sau sa lasi un comentariu. Ma voi ruga pentru tine cu toata inima >:D<

joi, 10 noiembrie 2016

Nu te casatori cu o persoana pe care nu o iubesti

Nu stiu, sincera sa fiu, de ce am ales sa scriu despre asta pentru ca, de obicei, nu scriu despre relatii si alte chestii asemanatoare, nu am "darul" acesta. :D Dar de dimineata m-am trezit cu gandul acesta si nu m-a lasat cam toata ziua.
Draga mea si dragul meu, nu te casatori cu cineva daca nu iubesti intai. De fapt, nu te casatori cu cineva pana nu primesti un mare DA de la Dumnezeu pentru ca se poate sa iubesti pe cine nu trebuie. (da, exista si varianta asta, inima este inselatoare). Ca tot veni vorba de inima, atunci cand simti ceva mai mult decat " Imi place de el/ea", esti atat de visator si esti asa de "cu pluta", lumea e asa de buna si totul e roz. DAR (exista si un dar), s-ar putea ca tot ce simti sa fie niste scantei care se vor consuma si... cei vei face pe urma cu "pana la adanci batraneti " ? S-ar putea sa te trezesti la realitate, dar sa fie mult prea tarziu.
Inainte de a te casatori, inainte de orice tine de o relatie, asigura-te ca L-ai pus pe Dumnezeu pe primul loc. Daca te-ai gandit sa-L pui pe primul loc dupa ce te-ai casatorit, deja ti-ai inceput casnicia cu stangul pentru ca, daca nu L-ai pus de la bun inceput (adica de dinainte de a-ti stii partenerul), fii sigur ca nu-L vei pune nici dupa ce ai spus da. Mereu vor fi alte lucruri mai presus de Dumnezeu.
Inainte de a te casatori cu cineva, asigura-te ca iubesti cu adevarat, cu toata inima, cu toata fiinta ta. Nu 1/4 din inima, nici 3/4, ci cu TOATA inima. (mai citeste inca o data propozitia asta). Nu te casatori pentru ce ti-ar putea oferi material, nici chiar emotional (citeste de doua ori propozitia asta). Casatoreste-te din dragoste pura, din Hristos. Cand am zis sa nu te casatoresti pentru ce ti-ar oferi emotional, m-am referit atunci cand tu nu poti iubi pe celalalt dar te bazezi doar pe dragostea si daruirea lui, in timp ce tu nu poti face acelasi lucru. Iubeste, iubeste si iar iubeste complet, liber, fara teama !
Casatoreste-te nu din dragul de a multumi pe unul si pe altul, pentru ca nu este in joc casnicia lor, ci a ta. Nu ei vor plati pentru greseala, ci tu. Nu iti spune ca poate dragostea va veni pe parcurs, ca nu este asa. Nu te casatori cu cineva doar pentru ca tu crezi ca acea persoana e singura solutie. Mai bine mai ai rabdare inca putin decat sa regreti ani de zile. Sa nu spui "Da" din mila, ca mila se va duce si ea. Nu spune "Da" doar pentru suprafata. Fii matur in luarea acestei decizii. Cand spui DA sa fie ca un cantec de bucurie la care se pot alatura corul de ingeri, spune DA stiind ca Dumnezeu e in control si ca nu mai poate de fericire pentru tine. Nu te grabi, asteapta ca El sa lucreze.

"Priveste linistit minunile lui Dumnezeu " Iov 37:14

luni, 7 noiembrie 2016

Despre flirt

Am vazut fete care cauta multa atentie din partea baietilor. Am vazut fete care fac orice, doar sa primeasca o firimitura de "dragoste", un zambet cu subinteles sau orice altceva. Am vazut fete care zic ca nu flirteaza, dar o fac si fara sa faca tumbe pe langa partea masculina. Poate ca o sa-mi spui ca nu e treaba mea, sa-mi vad de lungul nasului sau vesnica intrebare retorica: cine sunt eu ca sa judec ?
Nu, nu judec. Am mai spus si inainte: atunci cand scriu, scriu pentru mine, arat inspre mine prima data.
Flirtul este periculos. E ca si cum vrei sa te te joci cu flacarile, stii ca te vei arde, dar totusi intrebi: pot sa pun mana ? Noi, ca fete crestine (si baieti, bineinteles), nu trebuie sa ne jucam cu focul. Nu o sa realizezi ca faci asta la inceput. Incepe usor.
Poate iti spui ca nu flirtezi. Dar flirtul nu cuprinde doar atingerile accidentale. Incepe cu un gand. Sambata seara iesi cu prietenii si cineva a adus un alt prieten, un baiat mai frumusel. Ce iti spui ?  Cum sa fac sa-i atrag putin atentia, doar ca sa fim amici ? Si stai pe langa el, il mai intrebi una-alta, ii zambesti frumos in timp ce el iti raspunde, mai surazi din cand in cand, ii ceri numarul de telefon (poate) sau il cauti pe facebook. Sau mai este inca un fel de flirt, acela al limbajului. Atunci cand vorbesti sarcastic si iti schimbi putin tonul vocii.
Orice mod prin care vrei sa atragi atentia unui baiat se numeste flirt. Nu sunt exagerata, deoarece stiti la ce ma refer. Ce am enumerat eu mai sus nu e gresit daca esti constienta ca nu vrei sa flirtezi, ceea ce este destul de greu. Este un fir foarte foarte subtire, ce se rupe foarte usor: limita dintre ceea ce stii ca trebuie sa faci si nu faci.
Flirtul e pacat, deoarece il poti face pe celalalt sa pacatuiasca. Stiti cum e un baiat. El este altfel. NU este un animal ce nu se poate controla (am zis asta deoarece sunt sigura ca cineva imi va reprosa acest lucru). Dar ei sunt altfel, asta e adevarul. Probabil stii de povestea lui Iosif. Mai stii acel moment dintre el si sotia lui Potifar ? Ea incerca sa-l seduca. Cum ? Flirtand, bineinteles.
" Iosif era chipes si aratos. Dupa o vreme, sotia stapanului sau a pus ochii pe Iosif " (Geneza 39:7). Deci ce a facut ? A privit, a dat frumos din gene. " Desi ea ii vorbea lui Iosif in fiecare zi..." (versetul 10). Ce facea ? Flirta, prin limbaj, prin atitudinea ei. Stiti ce a urmat, Iosif a refuzat asa ceva, cinstindu-L pe Dumnezeu.
Ce rost are sa flirtam ? Sa primim atentie, sa ne simtim pretuite, valoroase ? Asta nu se va intampla. Ti-ar place ca viitorul tau sot sa faca asta in acest timp ? Nu. Lui i-ar place sa stie ca asa il astepti, incercandu-ti armele de seductie pe altii ? Poate o sa-mi spui cum vei stii care va fi acel sot, daca nu incerci ceva. Lasa asta in grija lui Dumnezeu si nu grabi lucrurile. Nu-ti bate joc de inimile baietilor pentru ca, la un moment dat,cineva ii va pretui si ii va iubi cu adevarat pe baietii cu care te-ai jucat si nu ai niciun drept sa faci asta. Asteapta-ti viitorul sot in curatie, cu bucuria ca tu i-ai dat lui Dumnezeu toata inima ta si fii o binecuvantare in tot acest timp. Daca nu iti dai seama cand flirtezi, roaga-te cand incepi sa zambesti altfel sau cand ai anumite ganduri cu privire la un baiat. Dumnezeu iti va da putere si vei fi o lumina in aceasta societate. :)

joi, 3 noiembrie 2016

Cuvinte neintelese

Cele mai frumoase carti sunt scrise in suferinta. Cele mai frumoase cuvinte apar dupa ce inima a fost vindecata si dupa ce invata sa bata iar, cu putere. Pecetea devine lacrima cazuta pe prima pagina, acolo unde toti suntem stingheri, nu stim ce sa scriem, cum sa incepem si totusi o facem, prin spatii libere si puncte de suspensie, lasand pe altii sa ne inteleaga agonia. Recitim apoi ce scriem, nu ne place si rupem pagina, aruncand la gunoi, odata cu ea, si lacrima. Apoi scriem iar, de data asta lasand sa cada doua lacrimi si parca un cuvant reusim sa scriem, dar nu merge, nu-i bun, nu se potriveste si din nou rupem si aruncam la gunoi cuvintele ce nu le putem pune pe o hartie, daramite sa le rostim. Si totusi, nu te lasi, izbucnind in plans, reusesti sa scrii si nu stii ce pentru ca nu vezi clar, ci in ceata, dar intelegi intr-un final. Mana nu se poate opri, lacrimile curg in continuare, simtind un curent de viata in fiecare fibra. Si astfel, reusim sa scriem, fara vedere, ce nu putem rosti, iar altii vad si citesc si totusi, nu inteleg...

miercuri, 26 octombrie 2016

Bucuria din inima mea

Las totul sa treaca pe langa mine. Indiferent ce. Dar voi avea grija sa culeg lucrurile frumoase, iar pe cele urate le voi scrie pe o bucata de hartie apoi o voi pune in buzunar. Nu as vrea sa uit momentele care m-au facut ce sunt acum, chiar daca doare atat de tare. De aceea, voi mai citi din cand in cand acea hartiuta, nu ca sa ma ranesc din nou, ci pentru a vedea cum a stralucit iubirea lui Dumnezeu in acele momente.
" Tu-mi dai mai multa bucurie in inima mea, decat au ei...". Frumos, nu ? Tu imi daruiesti bucuria cu mana larga. Iarta-ma ca de multe ori am refuzat binecuvantarea aceasta, jucandu-ma in noroiul din jurul meu. Tu imi dai bucuria aceea simpla si, in acelasi timp, bogata. O bucurie care iubeste, spera si leaga rani. O bucurie care da viata acolo unde altii sunt daramati.
As vrea sa ma bucur de viata. Ce rost are sa fiu suparata si nerabdatoare ? De ce nu as lasa in urma mea culori si lumina ?
Da, Tata. Acum am inteles putin bucuria Ta. Dar as vrea mai mult si stiu ca nu Te superi daca Iti cer sa imi descoperi bucuria Ta in fiecare zi. Ah, si as mai vrea ca lumina Ta sa fie peste chipul meu. Nu umbrele de indoiala, nu noptile nedormite, ci lumina Ta, cerul Tau pe chipul meu.
 Las totul sa treaca pe langa mine. Dar voi avea grija sa culeg lucrurile frumoase, iar pe cele urate le voi scrie pe o bucata de hartie...

Meloman pentru o zi: The Berci Sisters- Hungry & Thirsty




vineri, 21 octombrie 2016

Toamna sufletului meu

A ajuns si toamna. Anotimpul meu preferat, anotimpul in care totul mi se pare atat de frumos si de calm, anotimpul acceptarii, anotimpul care imi spune ca, la un moment dat, exista o pauza, ca mai tarziu, sa renasti cu noi puteri.
Doamne, de data asta toamna m-a gasit confuza si obosita. Nu m-a luat pe nepregatite, stiam ca va veni incet apoi brusc isi va revarsa toata amaraciunea, acoperind fiecare coltisor cu frig si ceata. Doar ca, acum e mult prea multa ceata si  nu vad. Incerc si lupt si cad, ma ridic, cad, ma ridic dar lupta a devenit prea puternica. Nu mai am putere. Norii sunt asa de josi si grei, parca vor sa ma ia pe sus. Of, si de m-ar lua si m-ar duce la Tine, Doamne ! Uneori ploua si nu stiu unde. Lacrimile s-au amestecat cu picaturile si se scurg incet, in mine. Inima e ca un burete si da, accept tot pentru ca asa sunt eu. Accept toate vijeliile, crezand ca pot face fata curajoasa, dar de multe ori m-am avantat in furtuna fara Tine.
Draga mea toamna, spune-mi ce vrei sa ma inveti acum ? Unde ma va duce vantul tau taios ? Unde voi ateriza ? Iarta-ma ca te-am primit cu o imbratisare rece si cu un zambet prefacut dar acum te rog sa lasi ploaia ta rece peste mine, sa-mi treazeasca inima la viata.
Doamne, stiu ca esti langa mine, dar totusi nu Te simt. Stiu ca vrei sa am credinta, dar stii de cate ori mi-a fost spulberata de unii si de altii. Au crezut ca sunt tare dar numai Tu ma stii. Am incercat sa rezist loviturilor, iubindu-i dar ei au profitat. Si stiu ca Tu ai vazut asta.
Toamna, te primesc cu drag in suflet, dar si cu teama. Ai grija, te rog.

duminică, 9 octombrie 2016

Lumina de sub obroc

Cred ca toti am fost macar o data o lumina sub obroc. Sa nu ne vada X, sa nu se holbeze Y. Ce o sa spuna daca ma vad diferit ? O sa creada ca sunt nebun, nu o sa mai vorbeasca nimeni cu mine, o sa fiu marginalizat. Asa ca ne pitim. In timpul saptamanii ascundem bine lumina in intunericul din noi si incercam sa fim si ca Dumnezeu, si ca lumea. Cand mai e cate o gluma murdara, radem si noi putin asa, sa nu spuna cineva ca suntem incuiati la minte. Cand mai e cate o rautate, ne unim si noi in vorbele rostite cu venin, scuipand fiecare cuvant ca pe-un blestem. Apoi ne asezam iar in banca noastra si spunem " Asa-i trebuie ! Mai rau sa i se intample ! Daca a ales sa faca asta, merita pedeapsa !". Din cand in cand, mai lasam ochii sa fuga pe unde nu trebuie, lasam urechile sa asculte ultimele barfe de la TV, sa nu cumva sa nu fim informati. Dar in momentele acelea, constiinta te mustra. Si asa de tare te durea ce faceai, dar cand vedeai cat de bine o duc ceilalti, reduceai la tacere Acea voce. Ti-era frica sa-L arati pe Isus. Pentru ca stii ca El e diferit. Este Lumina, nu intuneric. Si uneori renuntam la a fi ca El doar pentru ca lumea ne respinge. Si asa ne acoperim. In schimb, cand vine duminca, asa de tare stralucim si cantam cu atata pasiune si suntem asa de devotati.
De ce trebuie sa ne ascundem ? De ce trebuie sa strige dupa noi Dumnezeu ca in ziua cand era Adam in gradina Edenului " Adame, Adame, unde esti ? " Lumina ascunsa nu foloseste la nimic. Ofera lumina, caldura si viata ? Nu. Oferim minciuni despre noi. Cand suntem cu lumea, suntem ca ei. Cand suntem cu cei credinciosi, suntem ca ei sau, cel putin incercam sa fim ca ei macar o singura zi de duminica.
Alege sa fii o lumina mereu. Bineinteles ca vei cunoaste respingerea, durerea dar toate acestea nu vor conta deloc atunci cand tu vei experimenta bucuria lui Dumnezeu ce se revarsa in tine. Courage, dear heart !

miercuri, 5 octombrie 2016

Pace

Toti spunem ca avem pace. Nu vedem nicio racheta, niciun tanc si nu vedem gloantele. In schimb, bombele cad in inimile noastre si moartea face ravagii printre cei ce par vii.
E pace, dar nu in inima. E liniste, dar nu si in noi. Sunt multe intrebari, framantari si necazuri. In inima sunt multe ganduri rele, murdare, cuvinte ce zac fara putere, vorbe ce le-am pastrat in noi, facand rani ori de cate ori iti aduci aminte de ele. Sunt priviri taioase, pofticioase, obosite. Sunt fapte ce le regretam. In noi este o eterna agitatie si framantare pentru nimic. Dar spunem ca e pace. Ironic, nu ?
Spunem ca e pace cand barbatii isi bat sotiile. E pace cand nu ai curajul sa infrunti curajos raul ce iti sta in fata. E pace cand toata lumea te reduce la tacere.
Se spune ca e liniste. Dar multimea gandurilor face un asa vajait, incat trebuie sa-ti pui mainile la urechi. Bataile fricoase ale inimii fac si ele un zgomot asurzitor.
Dar, asa e pacea. Pacea pe care o da lumea.

Meloman pentru o zi: All Delighted People- Coming Home





sâmbătă, 24 septembrie 2016

Vreau sa fiu o hoata

Sunt atat de geloasa pe hotii astia care fura fara sa bagi de seama. Uneori ma intreb daca au facut cursuri sau asa s-au nascut ei, cu instinctul de a fura. Stiu ca noi avem slabiciunile si caderile noastre, dar hoata as fi in fiecare zi. Nu m-as mai satura. E greu, dar cu putin exercitiu, se poate.
As vrea sa fiu o hoata. Sa fur zambete din soare si sa le pun pe fetele oamenilor. As vrea sa fur cate o privire si-o vorba dulce, care, stii tu, mult aduce. As vrea sa fur melodiile din Cer. Si as mai fura si inimile oamenilor la un ceai, intr-o dupa-amiaza. As fura cate o lacrima si cate o durere, sa mai simta si altii ca sunt in viata. As fura rasete si flori, frunze si culori. Asa as fura si-as darui, fara sa ma pot opri. Ups, am facut niste versuri.
Vrei sa fii un hot de viata ? Sa furi din Cer si sa dai mai departe, pe pamant ? E atat de frumos ca, la sfarsitul zilei, sa-ti aduci aminte ca ai fost un hot de prima clasa ! Sa-ti aduci aminte cata tristete ai furat, fara ca oamenii sa se prinda vreun pic, doar cand ai spus un "multumesc " cu zambetul pe buze. Dar stii ce hot mare esti atunci cand printr-o mangaiere stergi lacrimile de pe obraji ? Sau cand arati ca iubesti. Sa furi atatea palpitatii si momente frumoase ! Sa te bucuri de viata si cand e greu. Si, daca vreunul vrea sa fure ceva de la tine, lasa-l. O sa recuperezi cand te vei ruga. :)

duminică, 18 septembrie 2016

Incercand sa vad mai bine

Incercand sa vad mai bine
spre albastrele coline,
Am zarit, cu nepasare,
un stol de randunele moarte.

De ce moarte, poate-ntrebi.
Zborul lor spre nicaieri
l-am inteles si l-am iubit,
Facand gandul tot mai mic.

Incercand sa vad mai bine
spre albastrele coline,
Am simtit o adiere
ce mangaie inima doar in durere.
Am incercat sa inteleg pilda,
dar ma apasa in piept prea tare vina.

Am auzit un cantec dulce,
Un suspin cu el aduce.
Am vrut sa cant si eu cantarea,
dar mi-a luat-o inainte marea.

Incercand sa vad mai bine
spre albastrele coline,
Am simtit o-mbratisare scurta,
Voiam o eternitate.

Si-asa c-astept aici, cuminte,
Intinsa pe iarba, pe campie,
Privind spre cer cu nerabdare
o stralucire si-o lacrima din soare.

sâmbătă, 17 septembrie 2016

Am strans in pumni cioburi

Stii, eu visez prea mult. Atat de mult, incat nu mai stiu ce e aia realitate. Pana intr-un punct in care m-am ciocnit de ea- si aia da lovitura.
Eu sunt fata care crede ca totul se poate. Cea care vede totul roz si atunci cand cerul e negru. Sunt "aia" care e naiva si nu are vreun farmec unic. Sunt fata care crede ca alunga ploaia pentru putin timp din inimile oamenilor si care aduce zambetul timid facut din coltul gurii.
Asa credeam-pana cand m-am trezit ca am spart toate acele vise. M-am trezit imbratisand cioburi, facandu-mi rani adanci. Dar eu nu stiam ce fac pentru ca nu ma durea nimic. Am ramas pe genunchi, analizand fiecare ciob in parte. Aveam lacrimi pe obraz. Voiam sa le lipesc la loc, dar ce mai poti face cu o vaza crapata ? Nu mai poate tine apa, nu mai poti tine o floare proaspata in ea. Am plans in hohote pentru ca eram goala. De fapt, eram transparenta. O ceata, un abur printre alti oameni. Ma las dusa de un vant care duce catre nicaieri, aruncand cioburile in toti. Oare ma vor vedea?

duminică, 11 septembrie 2016

Lumina din scoala ta

Maine incepe din nou scoala. Am emotii. Sincer, demult nu am mai avut emotii in legatura cu asta. Dar va fi un an diferit. Voi avea acesti profesori pentru ultima data. Colegii imi vor fi alaturi in
aceasta formatie tot pentru ultima data. Coridorul imi va parea mai scurt. Timpul va trece mai repede. Cand ma gandesc, imi vine sa plang putin. Dar o sa traiesc fiecare zi cu bucuria Lui. Cel putin, asa imi propun si El ma va ajuta.
Poate esti un boboc speriat :) Colegi noi, scoala noua, un viitor atat de luminos si misterios. Poate esti un elev ce, incepand de maine, vei numara zilele pana la vacanta de Craciun si te vei gandi cu groaza ca iar trebuie sa te trezesti la 6-7 dimineata.
Dar vreau sa-ti aduc aminte de ceva. In primul rand, imi vorbesc mie. Apoi tie. Nu-L uita pe Dumnezeu la poarta scolii. Cand maine vei sta iar cu colegii si ei vor incepe cu glumele lor, nu te uni la rasete. Nu continua glumele lor. Nu fii primul care raspandeste o barfa. Nu te uita cu mandrie in jurul tau, nici cu superioritate. Nu iti lasa sa fuga ochii si urechile unde nu ar trebui. Nu fii primul la copiat, nici sa te iei la cearta cu profesorii.
Fii lumina, dragoste, fii ca Isus. E greu. Iti spun pentru ca stiu prin ce treci sau prin ce vei trece de acum incolo. Dar fa o revolutie in scoala ta. Fii speranta colegilor ce zac in lanturi si robie. Fii cel ce iarta primul si cel ce vorbeste atunci cand trebuie si tace atunci cand trebuie. Raspandeste parfumul lui Isus oriunde ai fi.
Iti doresc un an nou scolar frumos si plin de bucurii. Fii cap si nu coada, invata si nu lasa lenea sa puna stapanire peste tine. Ii trebuie putin pamant si sa vezi ce repede va creste buruiana in viata ta. Dumnezeu e cu tine si te va ajuta la fiecare pas ! :)


miercuri, 7 septembrie 2016

Fata din orasul obosit si adormit

O fata dintr-un oras obosit si adormit visa ca va cuceri lumea. Visa ca se lupta cu zmeii, ca ii biruie si astfel, scapa locuitorii de lacrimi. Visa ca poate sa transforme lumea. Credea cu toata fiinta ei. Dar totusi, vazand ca nimic din ce dorea, nu se intampla, s-a lasat pagubasa. O lacrima s-a ivit pe obrazul ei. Apoi inca una. Vai, ce lacrimi obraznice ! Sa apara exact cand visezi? Cand ii era lumea mai draga, a venit un zmeu mai mic si a daramat tot ce a construit. Saraca fata statea si privea ruinele. Nu, asta nu era posibil. Inima ii era facuta tandari. A privit in sus si a asteptat o calauzire. Nimic. Tacere. A crezut ca poate nu a fost vazuta de tot Cerul, asa ca s-a catarat pe niste caramizi si a inceput sa fluture energic din maini. Aproape ca isi lua zborul. Si cat isi dorea asta... A strigat si tot nimic. A aruncat cu pietre, crezand ca Cerul va deschide usa. Nimic. A inceput sa planga. Nu mai avea nimic. Nici putere si nici credinta. Nu mai putea crede ca poate reface castelul viselor, daramat de dusmanul ei. Plangea fara oprire. Atunci, s-a intamplat ceva. Nu a auzit nimic, dar linistea facea un zgomot din ce in ce mai mare. Si ce pace era in jur. Cu uimire, a realizat ceva: Dumnezeu era acolo. Fix langa ea. Privea ruinele si El. Fata L-a intrebat de ce nu face nimic cu ea, de ce nu implineste ce a promis. Si atunci, Dumnezeu a privit cu atata iubire in ochii ei, incat aceasta a inceput sa planga. S-a aplecat spre ea, sa fie la aceeasi inaltime, apoi i-a spus: " Ce fac Eu, tu nu stii inca. Crede numai. Nu te da batuta. Nu cand esti asa de aproape de victorie ." Atunci Dumnezeu a intins mana. La inceput, nu stia ce sa faca. A zambit, L-a luat de mana si au plecat amandoi din orasul adormit. Unde mergea, nu se stie. Dumnezeu stia foarte bine drumul, asa ca nu avea de ce sa se teama. In gandul ei si-a spus ca, atunci cand El va aranja lucrurile frumos, avea sa scrie continuarea cu lacrimi de fericire.

Meloman pentru o zi: Bryan& Katie Torwalt- Flame of Fire, Rushing Wind




joi, 1 septembrie 2016

Durere dulce

Am hotarat sa merg din nou. Nu stiu ce ma va mai astepta pe cale, dar merg. Si asta e bine. Uneori, am lasat oameni in spate. Ce-i drept, nu ma meritau. Dar ii iubesc. Cred ca asta e una din slabiciunile mele: iubesc si atunci cand sunt ranita. Asta e. Daca eu sunt om, inseamna ca gresesc. Ei de ce nu mi-ar gresi ? Ii iubesc si gata. Decat sa las ura sa-mi inunde inima, mai bine imi sterg lacrimile si merg mai departe. Dar am invatat ceva: nu mai las pe oricine sa-mi intre in suflet. Nu o sa-l mai pun pe tava. Nici tu sa nu faci asa. S-ar putea sa fii ranit. S-ar putea ca unii sa profite de tine. DAR s-ar putea sa te iubeasca. Depinde. E greu. E greu sa iubesti si sa primesti respingere si cuvinte taioase in schimb. Dar stiam ca asa voi pati. Pentru ca mi-am expus inima si la iubire, dar si la durere. Cand iubesti, te transformi. Si asta doare. O durere amara pentru o vreme, dar dulce pentru vesnicie.

joi, 25 august 2016

M-a cautat Trecutul

Intr-o zi m-a cautat Trecutul. Fara sa vreau, in timp ce mergeam, am dat de el- sau, mai bine zis, el a dat de mine. Si-a ridicat numaidecat privirea: era ratacita, dar stiam ce cauta. Doar ca, nu mai avea loc in viata mea. Cel putin, nu mai avea voie.
N-am vrut sa ma uit la Trecut. Dar uite ca deja mi-a prins ochii. O privire si mi s-au redeschis unele capitole. Erau ferecate cu grija. Data viitoare trebuie sa improvizez o incuietoare mai buna. Am privit peste unele pagini. Intr-o secunda, sute de poze imi treceau prin minte si in inima. Intr-o secunda am si plans, si ras. Tot intr-o secunda m-am trezit. Am inchis repede si am fugit. Trecutul a fugit si el dupa mine. M-a prins putin si m-a fortat sa stau cu el. Am incercat sa-i explic ca nu se mai poate, nu mai are voie sa se intersecteze cu prezentul meu- doar atunci cand i-as fi cerut eu. Mi-a zis ca e imposibil, m-a intrebat daca mi-e dor de tot ce am lasat in urma. Mi-a reprosat ca nu am pic de inima. Am stat si m-am gandit. O adiere de vant mi-a aranjat pe chip o suvita de par. In zadar am luptat cu ea, pur si simplu nu vroia sa stea dupa ureche. Mi-am incrucisat mainile si am privit in Trecut, dar parca priveam in gol. Nu ma mai atragea, nu il mai iubeam. Bineinteles ca am anumite amintiri pe care le pastrez cu grija, dar intr-un alt colt al inimii. Dar nu puteam trai mereu cu rani. Nu. Iubirea nu raneste. Asa ca i-am spus Trecutului ca nu-l mai iubesc. O sa iubesc doar ce m-a facut sa traiesc. In rest, adio.
Trecutul si-a luat talpasita si nu a privit in urma lui. Pentru ca stia ca eu aveam un viitor si o speranta in fata. Era prea multa lumina si nu mai putea veni la mine.
I-am facut cu mana, chiar daca stiam ca nu ma vede. Mi-a aruncat, fara sa se uite, tot ce a fost frumos, ducand gunoaiele dupa el. I-am multumit frumos si am spus din nou, adio.

miercuri, 24 august 2016

Asteptand ploaia

Nu stiu ce astepti tu, dar eu astept ploaia. Astept o vijelie in mijlocul zilei, cand e caldura cea mai mare si cand cerul e aproape alb de la Soarele puternic. Astept o mangaiere din partea picaturilor, din partea Cerului.
Astept sa vad o minune, astept implinirea promisiunilor Lui si stiu sigur ca nu intarzie sa se implineasca. De fapt, vad un nor la orizont. Trebuie sa mai aud si tunetul si sa simt mirosul ploii in aer si gata: e pe aproape.
Vrei sa renunti din a te ruga pentru o anumita cauza ? Eu zic sa nu faci asta. Nu scrie tu la sfarsitul capitolului ăsta " Batalie pierduta ", cand Dumnezeu vrea sa scrie " Ai castigat ! ". Nu renunta si nu refuza binecuvantarile Lui doar pentru ca tu nu mai ai rabdare. Stii, Ilie s-a rugat pentru ploaie. A aparut imediat ? Nu. S-a rugat. Nu o data, nici de doua ori si nu s-a rugat cu ideea ca Dumnezeu nu aude. S-a rugat cu credinta. Si probabil asta ne lipseste. Aa, si rabdarea ne lipseste. Crede si atunci cand nici azi nu ai primit un raspuns. Crede pana la capat. La un moment dat, se va vedea un nor la orizont. Si ce buna va fi o ploaie peste inima ta. Trebuie sa te inveti si cu pustiul. E greu, nu zic ca nu. Dar asa o sa fii modelat. Transformat. O persoana care spune " Doamne, nici azi nu am primit clar raspuns, dar voi incerca si maine si stiu ca oricum vei raspunde " este o persoana care are incredere totala in El, chiar si atunci cand nu intelege ce se intampla. Asa ca, asteapta linistit. Nu esti singur, in tot acest timp asteapta si Dumnezeu, odata cu tine.

Meloman pentru o zi: Giants Fall- Francesca Battistelli




joi, 18 august 2016

Mergi pe ape

Sunt momente in care nu stiu pe ce drum sa merg. Sunt momente in care nu stiu ce sa fac si parca imi pierd orice urma de credinta si răbdare. Sunt
momente in care nu inteleg de ce Dumnezeu nu răspunde clar. Si prin acele momente trec chiar acum. Da, ma rog pentru calauzire si un raspuns clar. Dar mi-e teama si ma simt rănită. Nu am putere. Si exact cand vroiam sa renunț complet, am auzit o voce ce vorbea calm furtunii din inima mea: " Mergi pe ape ". Cum, Doamne ? Cum as putea sa lupt cu valurile marii ? Si Tu mi-ai spus iar: mergi pe ape.
Nu mi-a spus sa fug, nu mi-a zis sa stau, nu mi-a zis sa dau inapoi. Mi-a spus sa merg. Sa ma plimb printre uriasii marii. Sa umblu grațioasă si sa dansez printre talazuri. E ca si cum as admira o furtună pe țărmul marii. Dar nu sunt acolo. Sunt fix in mijlocul luptei. Si stiu ca nu sunt singura. Admir si trec pe mare cu Dumnezeu. El, la un moment dat, ii va spune" Taci, fara gura !". Apoi, voi vedea țărmul din nou. Pana atunci, trebuie sa învăț pasii de dans pe mare. In mijlocul furtunii, cand cerul e plin de nori negri si vântul aproape ca ma ia pe sus, ma voi plimba si admira furtuna-pornită spre binele meu.

 " Râurile vuiesc, Doamne, râurile vuiesc tare, râurile se umflă cu putere.Dar mai puternic decât vuietul apelor mari şi mai puternic decât vuietul valurilor năpraznice ale mării, este Domnul în locurile cereşti. " Psalmul 93:3-4

joi, 11 august 2016

Putinul pe care il faci

Te trezesti de dimineata trist. Faci lucrurile obisnuite, apoi pleci la munca
sau la scoala. Iti faci treaba in cea mai mare plictiseala, uitandu-te la ceas: esti si mai trist cand vezi cat de greu trece timpul. Când ajungi acasa, te trantesti in pat si iti spui: am cea mai banală viata, nu fac nimic interesant.
Nu este asa! Nu trăiesti o viata banală si tot ce faci nu este lipsit de importanta. Poate ca unii nu apreciază efortul depus de tine, poate te critica mereu si niciodata nu e nimeni multumit. Dar sunt 100% sigura ca exista cel putin o persoana care sa aprecieze ce faci si care iti spune mereu sa nu renunți. Tot ce faci, fă ca pentru Dumnezeu. Cu mulțumire, cu bucurie. E greu uneori, dar merita orice bucurie depusa in munca ta.
Poate iti spui ca nu esti bun de nimic si n-ai nimic deosebit. Te inseli. Mai ții minte cand ai facut pe cineva sa zâmbească ? Sau ca ai dus cumpărăturile cuiva pentru ca nu mai putea sa urce scările cu ele. Mai stii cand ai zâmbit in autobuz unui copil bosumflat si a inceput sa rada si sa se uite la tine cu ochii lui mari si curiosi ? Sau cand ai spus o gluma buna si ai ridicat moralul unui prieten. Când ai spus multumesc vanzatoarei de la pâine si ea nu se astepta la asta. Când ai lăsat pe cineva sa stea jos. Astea nu sunt lucruri banale. Chiar cand spui un " buna ziua" cu zâmbetul pe buze, faci sa dispară pentru cateva momente tristețea de pe chip. Nu ai o viata plictisitoare. Ai o viata in care poți schimba alte vieți prin felul tau de a fi. Si cand felul tau de a fi se aseamănă din ce in ce mai mult cu Hristos, atunci e si mai bine.
Schimba modul de a trai. Daca ai posibilitatea, lasa la locul de munca niste biletele cu mesaje încurajatoare. Poate poți sa le dai chiar in mâinile clienților. Sau orice altceva, ceva care sa schimbe ziua tuturor cu care intri in contact pe parcursul zilei. Lasa-ti imaginatia sa zboare. Putinul pe care il faci, fă-l cu toata inima. La sfarsitul zilei, vei vedea diferenta. :)

vineri, 5 august 2016

Si nu intelegi

Si nu intelegi de ce trebuie sa treci prin anumite lucruri. Stiu, ti-e greu. Ti-e greu sa mai ții capul sus cand altii te vor la pamant. Ti-e greu sa mai rabzi, sa mai taci atunci cand altii te vorbesc pe la spate. Ti-e greu, stiu. Si mie imi e. Nu e nimic usor pe Pamant. Nu inteleg de ce unele persoane te lasa atunci cand aveai nevoie de ele cel mai mult. Nu inteleg de ce, atunci cand gresesc, trebuie sa se arunce cu pietre in mine. De ce ma privesc unii cu ura. Sau, si mai frumos, nu te baga in seama, ca si cum ai fi invizibil. Lucrurile astea dor. Si dor mai tare atunci cand ranile sunt facute de persoane dragi. Stiu cum e sa te trezesti de dimineata si sa iti spui ca vei reusi, dar vin unii si strica tot. Stiu cum e cand lupti cu lacrimi in ochi si nu mai vezi clar in jurul tau. Stiu cum e atunci cand lumea se da la o parte de langa tine si tu trebuie sa stai singur, in coltul tau.
Poate te simti singur. Si eu ma simt. Ma simt fara putere si nu vad nimic acum. Doar ceata. Si parca e din ce in ce mai frig. O fi de la inimile inghetate.
Si nu intelegi de ce trebuie sa mergi mai departe. Nici eu nu inteleg- dar nu am de gand sa stau pe loc. Prin credinta, vom reusi. Prin credinta, draga inima. Chiar si atunci cand nu intelegi...


duminică, 31 iulie 2016

Noi am uitam sa-L aratam

Noi am uitat sa-L aratam pe Isus.
Am uitat cum e sa traiesti ca El. (si cu El).
Oare ceilalti stiu ca noi Il purtam pe Dumnezeu cu noi in fiecare moment ? Inima ta mai este un chivot ? Ce adaugi in inima zilnic ? Mai straluceste Fata Lui peste tine ? Mai esti lumina care aducea speranta printre cei deznadajduiti ?
Incearca sa nu arati cu degetul si sa spui ca X si Y fac alte lucruri mai rele decat tine. Nu mai arunca cu pietre. La asta suntem buni. Suntem primii, cum vedem o piatra, cum o folosim. Nu ar fi mai bine sa arunci pietrele din inima ta si sa le lasi pe jos ? Nu judeca pe altii doar pentru ca ei pacatuiesc diferit fata de tine.                                              
Calea lui Dumnezeu este cunoscuta prin tine ? Stii, vorbele sunt bune dar faptele arata mult mai bine cine suntem noi cu adevarat. Degeaba te comporti ca un sfant duminica la biserica si in timpul saptamanii uitam de Isus exact acolo unde L-am lasat: in biserica. Degeaba ne punem masca de om smerit, numai zambete si inima plina de dragoste pentru ca gunoaiele stranse in noi se vad mai clar decat "machiajul" ce le acopera.
Noi Il aratam pe Isus cand nu suportam pe unul si altul ? Il aratam cand barfim toata ziua ? Sau cand suntem nemultumitori ? Cand ochii nu se mai satura privind ce nu trebuie ?
Gura noastra Il arata cand suntem cu colegii de scoala sau de serviciu ? Cand ei fac glume proaste, Il aratam cand radem la ele ?
Nu am vrut sa lovesc in nimeni prin acest articol, in primul rand scriu pentru mine. Dar in ultimul timp vad asa o indiferenta si libertate in caile noastre, incat trebuie sa ma intreb: oare chiar Il arat ? Pot sa spun cu adevarat ca sunt crestina ? Poate spui " Frate, e harul care ne iarta si putem trai si asa". Nu ! Nu, nu, nu ! Nu poti trai in pacat prin har. Noi suntem liberi de pacat, dar noi alegem sa traim cu el mereu si uneori chiar ne place !
Oare chiar Il mai arati pe Isus ?

"...sa faca sa lumineze peste noi Fata Lui, ca sa se cunoasca pe pamant calea Ta ...". Psalmul 67:1-2


vineri, 29 iulie 2016

Cand nu stii pe unde sa mergi

Sunt momente in viata cand drumurile nu mai sunt asa de clare. Se incruciseaza, se innoada sau se incetoseaza. Cand ajungi in fata unei intersectii, opreste-te. Nu te lua dupa ce zice inima, nici dupa ce zice ratiunea. Mergi incotro iti spune Dumnezeu. Cand ajungi in partea intunecata a drumului, cauta lumina din intuneric. Cand drumul tau parca duce catre nicaieri, mergi mai departe. Ai mers prea mult ca sa renunti. Nu privi inapoi si mergi pe cale. Cand vrei sa te opresti, fa-o ca sa capeti puteri din nou, nu ca sa fugi de obstacole. Dumnezeu e langa tine si iti lumineaza drumul. Depinde de ochiul tau daca vede lumina.
Cand nu stii pe unde sa mergi, priveste spre Cer si asteapta raspunsul. Oricum, calea ta trebuie sa fie dreapta si unica, asa ca ai grija de drumurile infundate sau periculoase. Poate o sa vezi ca prin alte parti pare mai usor de ajuns la destinatie, dar tine minte ca doar pare mai usor- la urma, o sa cazi intr-o prapastie. Vor veni fel de fel de oameni care vor incerca sa te convinga sa mergi cu ei, sa te abata de la drum ( vezi Proverbe 7). Tu sa ai armura si sa astepti semnalul Lui. Cand iti da unda verde, sa fugi.

joi, 28 iulie 2016

Leapșă – Real Neat Blog Award

Am preluat leapsa de la Flaviana :D

1. Care sunt cele 3 cuvinte care te descriu cel mai bine ?
Hmm, plina de viata :)

2. De ce blogging ?
Cand eram mica, imi placea sa scriu fel de fel de chestii si acum un an am zis sa fac ceva in privinta asta. Mi-a fost teama la inceput, insa pe parcurs a inceput sa-mi placa mult si chiar am legat prietenii prin intermediul blogului.

3. Care este cea mai mare pasiune descoperita pana acum ? ( in afara de scris/citit )
Uhmm, imi place mult sa descopar lucruri noi in legatura cu oamenii, asa ca am facut o pasiune din a-i asculta, este foarte placut :)

4. Fara ce nu a-i putea trai ?
Fara Dumnezeu; daca il am pe El, voi primi celelalte lucruri pe deasupra :D

5. Care este ultima carte citita ?
" La noi, cand vine iarna "- Mircea Diaconu. Superba.

6. Ce melodie fredonezi in momentul acesta ?
Deocamdata, "Cat de bun esti, Tata"- DPAP

7. Ai iubit pe cineva atat de mult ca te-a durut ?
Da, dar dupa ceva timp mi-am dat seama ca aia nu era iubire.

8. Ce crezi despre EQ ? ( Emotional Intelligence )
Nu prea ma descurc la capitolul asta :))

Nominalizez pe Lavii si Citadela Inimii ^^

duminică, 24 iulie 2016

Ne pierdem

Ne pierdem intr-un joc ce ne leagă complet intr-o lume periculoasă. Ne
pierdem căutând pokemoni, iar pokemonii astia abia asteapta sa ne ratacim mintea si timpul cu ei.
Ne pierdem crezând ca suntem bine, ca nu ne lipseste nimic.
Ne pierdem crezând ca salvăm pe altii.
Ne pierdem afirmând sus si tare ca suntem lumina.
Ne pierdem râzând cu lacrimi in ochi.
Ne pierdem dansand in întuneric în timp ce muzica lumii e atât de tare, ca sa ne acopere constiinta.
Ne pierdem prefacandu-ne ca iubim.
Ne pierdem, batandu-ne in piept ca nu suntem ca ceilalti.
Ne pierdem si nu mai stim adevarul asta.

marți, 19 iulie 2016

Meloman pentru o zi: Jason Dillon- We Will Wait




Proiectul: " Pentru tine " :D

Bine, nu il pot numi chiar "proiect", dar imi place cum suna :))
Vrei sa faci pe un om oarecare sa zâmbească ? Da-i un plic. :D
Buuun, uite la ce m-am gandit eu. Ai nevoie de:
-plicuri mici
-pix, carioca, stilou, ce vrei.
-creativitate

Scrie pe un plic "Pentru tine", ca in poza. Pune in plic un bilețel de încurajare, un gand frumos, ceva semnificativ pentru cineva. Apoi, dupa ce ai scris si ai pus biletul in plic, pune plicurile aiurea, pe strada, in statie, unde vrei (de preferat, unde e multa lume). Daca vrei, poți sa dai plicurile direct in mana trecătorilor, zambesti si pleci :)). Poți face asta cu mai mulți prieteni, e mai frumos.
Sa ai o zi superba :)

duminică, 17 iulie 2016

Nu te lasa daramat de ceilalti

Opreste-te din a fi mereu pe placul oamenilor. Nu toti te accepta, nu toti te vor in viata lor, nu toti te iubesc. Ai
încercat de atâtea ori sa lucrezi pana tarziu, sa arăți celorlalti ca poți si tu sa faci ca ei sau chiar mai bine. Ai încercat de atâtea ori sa faci ca ei, sa fii ca ei, sa nu-i superi, sa-i admiri si, pe ascuns, iti doreai sa fii la înălțimea celorlalti. Insa uiti ca nu trebuie sa-ti doresti sa fii in prezența unor turnuri la care nu poți ajunge niciodată. De atâtea ori te-ai lăsat călcat in picioare, ai tăcut si ai suferit din cauza "prietenilor". Ai zis ca poate se schimba, poate e vina ta, poate si iar poate. Opreste-te chiar acum si mergi mai departe fara ei. Oamenii care te darama constant si care nu te accepta asa cum esti nu sunt demni să intre in viata ta. Nu lasa oamenii care încearcă sa te transforme in ce sunt ei sa conducă viata ta. Nu esti o marionetă. Esti un om cu inima. Ai grija de ea. Esti un om cu ratiune.
Nu urî oamenii care te-au rănit, dar nu te întoarce la sursa durerilor. Fii ca Isus, invata de la El si fii o binecuvântare pentru ceilalti. Fă totul ca pentru Dumnezeu, nu pentru oameni. Ei te vor aprecia o zi sau doua, ori te vor invidia si vor incerca sa darame ce tu ai construit. Insa Dumnezeu nu va face asta, ci se va bucura cand lucrezi pentru El si prin El. Ce începi cu Dumnezeu, se va sfârși prin binecuvântare

marți, 12 iulie 2016

Priveste inainte

De multe ori, m-am dat batuta. Am visat, am sperat dar, la fel ca stelele cazatoare care stralucesc o singura data puternic, apoi cad in neant, asa a fost si credinta mea de multe ori. Uneori credeam si ma agatam tare de promisiunea lui Dumnezeu, ca in urmatoare zi sau luna sa cad in deznadejde. M-am rugat sa fie lumina in viata mea, sa pot vedea dincolo de ce este nevazut, sa pot spera si atunci cand toti imi spun ca este imposibil. Asa ca mi-am sters praful si mizeria de pe mine si mi-am continuat drumul. Exact ca atunci cand citesti un capitol mai urat dintr-o carte, apoi incepi un altul cu totul diferit, colorat, cu alte personaje si alte idei. Fiecare zi e o noua lupta. Una buna sau una rea: depinde impotriva cui lupti.
Lumina lui Dumnezeu va straluci mult mai tare atunci cand e bezna. Si atunci cand te afli in bezna vietii tale, adu-ti aminte de Cel ce a spus " Sa fie lumina !"; si a fost. Urca in continuare, nu privi inapoi ! Scutura-te de praf, mergi prin arsita cu credinta !



Let there be light, until it fills up every space,
Come and have Your way !
Let there be light, just one word and I am changed,
Come and have Your way !

sâmbătă, 9 iulie 2016

Locul meu tainic

Sunt anumite locuri unde te simti ca acasa. Sunt anumite locuri unde sufletul
se liniștește, unde zilele se duc imediat si parca ai vrea sa opresti timpul in loc.
As sta toata viața in locul meu preferat: la munte. Ma simt ca acasa acolo. E singurul loc unde pot sa ma trântesc pe iarba plina de flori sălbatice, singurul loc unde iarba se agata de picioarele mele si roua imi udă tălpile, unde pot fugi cât vreau eu de departe, fara sa-mi fie frica sa ma arunc in brațele groase ale copacilor din pădure. Seara, vântul adie printre brazi si soptesc ceva iar stelele se vad atât de clare si parca sunt mai aproape de mine: doar întind mâna si pot atinge cerul. 
Oh, iubesc blândețea si măreția munților, fiecare dimineata aici are o poveste sau mai bine zis, o taină. Mereu am simtit ca e ceva deosebit, gândurile imi zboară aiurea, pot sa ma unesc in cantec cu orice soaptă a vântului. 
Da, inima mea se liniștește in acest loc, unde pentru mine soarele mereu rasare.

joi, 30 iunie 2016

Traieste fiecare zi

Traieste fiecare zi asa cum trebuie. Nu lasa timpul sa ti se scurga printre degete pentru ca, la un moment dat, vei regreta. Fiecare moment, fiecare zi si ora. Traieste fiecare zi cu multumire, fara sa te plangi ca e urata vremea afara sau ca e prea cald, fara sa-ti spui ca nu ai pentru ce trai sau ca esti nefolositor. Dumnezeu ti-a dat un cadou: nu-l risipi.
Traieste fiecare zi frumos, in lumina. Nu trai pentru a face bani. Aia nu e viata, ci inchisoare. Nu trai pentru a omori pe altii prin cuvintele sau faptele tale. Nu trai pentru a-i face pe ceilalti sa te aprecieze, ci traieste pentru a creste in dragoste.
Traieste fiecare zi, la rand, fara sa astepti evenimentele pe care le ai peste o saptamana sau o luna. Nu-ti grabi viata, ca mai tarziu sa te trezesti ca nu ai facut nimic cu ea. Vezi oamenii, vorbeste cu ei, coloreaza-le sufletele, bucura-te de soare, de furtuni si de campii pline de flori sau uscate de arsita, de copiii galagiosi de pe strada si de viata agitata din orase, de lucrurile simple si pline de frumusete.
Traieste prin cantec si iubire, cu multumire si ochi inlacrimati, cu rugaciune si sfintenie.

" Every new day is a gift. That's why we call it " the present" ".

sâmbătă, 25 iunie 2016

Esti un aparator al Luminii

Am inteles ceva ce trebuia sa inteleg demult. Am inteles ca sunt o luptatoare. Apar lumina si dreptatea. Trebuie sa fac asta. Trebuie sa fiu lumina. Sa smulg pe cei ce sunt in intuneric, nu sa-i judec si sa-i bag si mai mult in el. Pentru ca, atunci cand judesc si barfesc, ma bag si pe mine in intuneric, sustinand sus si tare ca sunt lumina !
Am inteles ca nu trebuie sa renunt. Voi cadea. Ma voi rani, dar stiu ca asa voi creste. Nimeni nu mi-a promis ca va fi usor sau ca voi fi perfecta. In primul rand, sunt om. Si asta esti si tu: un simplu om. Ca vrem noi sa parem cine nu suntem este partea a doua. Suntem in aceeasi oala. Toti murdari. Toti vinovati. Toti pacatosi. Dar am mai invatat ca eu si cu tine putem fi o schimbare. Putem arata lumina lui Hristos, putem darui dragostea Lui ! Fara teama si fara rusine. Pot apara adevarul, chiar daca minciuna este atat de dulce. Pot apara puritatea, chiar daca unele persoane urasc curatia inimii.
Poti fi si tu un luptator. De fapt, deja esti. Nu esti slab atunci cand cazi si te lovesti. Iti vor ramane cicatrici si ele vor arata cat de mult te-ai luptat in viata asta. Cat te-ai straduit sa aperi ce iubesti.
Nu-ti fie teama. Frica este o bariera, dar credinta o poate da la o parte, de fapt, o poate distruge. Si cand vei distruge frica, vei fi o flacara ce nu se va stinge niciodata. :)


marți, 21 iunie 2016

Fetelor, aveti grija de inima voastra

Sunt anumiti baieti care te vor darama. Sunt unii care iti vor face inima ca o hartie mototolita. Astazi nu o sa ma refer la acei baieti care jignesc fetele sau nu le respecta sau alte chestii de genul asta. Ma refer la baietii care par a avea intentii bune cu tine. Dar la acestia sa deschizi ochii (mai ales ai inimii) de doua ori mai bine.
Sunt momente in care, ca fata (in mod special), sunt vulnerabila. Extrem de vulnerabila. Sunt momente in care ti se pare toata lumea cu susu'-n jos si nimeni parca nu te intelege. Brusc, pe nesimtite, apare un EL in peisaj. Iti acorda atentie. Te intreaba ce ai patit, cum esti, ce mai faci. Mi se pare perfect normal sa faca asta, dar trebuie sa fii FOARTE atenta. Pentru ca de aici se poate schimba pagina complet. Daca te-a prins in astfel de momente si tu iti versi amarul, te vei simti mai bine. Iti vei spune " In sfarsit, cuiva ii pasa de mine". Acest EL te sfatuieste, iti sterge lacrimile, iti spune ca, daca vei mai pati ceva, sa-l suni si va veti intalni. Nimic nevinovat. Numaaaai ca unele fete interpreteaza acest gest frumos altfel: "Daca ma place ?? Poate ma place !! Poate simte ceva mai mult pentru mine, altfel sigur nu s-ar fi oprit din treburile lui pentru mine !" Si uite asa, fata suna baiatul si el accepta intalnirea (da, am zis bine, fata suna baiatul). Ei doi se intalnesc, mai discuta si altele, baiatul da anumite semne si fata interpreteaza altfel. La un moment dat, se schimba ceva: el e mai distant, nu mai vorbeste dulce, fata nu stie ce sa mai faca. Isi spune ca trebuie sa actioneze cu ceva si se hotaraste sa-i marturiseasca sentimentele. Baiatul casca ochii si spune " Imi pare rau, dar eu nu am dat niciun semn ca te plac !". Apoi fata ramane singura si nu stie ce sa mai creada.
Un alt exemplu: unele fete au anumite pretentii sanatoase si sa faca Dumnezeu sa fie din ce in ce mai multe: cele care stiu sa astepte, care nu se lasa duse de niste cuvinte "dulci" si care isi pazesc inima. Numai ca, apare un EL. Si acest " El" da tarcoale, adulmeca. Incepe sa-i cunoasca preferintele, se preface ca e oita si incearca sa o ademeneasca. Uneori ii reuseste. Ei doi incep si vorbesc si fata, incetul cu incetul, ii spune care sunt "pretentiile " ei. Baiatul spune: " Lasa, ca nu trebuie sa astepti atata, lasa ca nu esti mai sfanta ca altele, nu mai fi mironosita". Si saraca fata, lasa garda jos. Ca sa nu-l piarda.

Exemple sunt multe. Dar astea mi-au sarit in ochi in ultimul timp. Nu te lasa dusa de val si niciodata, dar niciodata nu lasa garda jos. Nu iti irosii comorile cu oricine. Nu iti arunca margaritarul in mocirla. Deschide bine ochii si nu fi naiva. Abia asteapta baietii fetele naive. Au nevoie de o mica crapatura in inima ta ca sa darame zidul. Noi, fetele, avem chestia asta ca, daca un baiat vorbeste cu noi si ne sprijina, automat ne si place. Nu orice baiat care vorbeste cu tine te place. Nu orice baiat care te saluta si iti zambeste iti vrea mereu binele. Nu zic sa nu vorbesti cu baietii, dar te rog nu avea incredere oarba in ei. O sa-ti scutesti inima de dureri si de rani care nu isi aveau rostul. Vorbeste cu baietii care Il cunosc cu adevarat pe Dumnezeu, care stiu sa aiba grija de inima unei fete si le accepta standardele crestine, fara sa le forteze sa renunte la ele.
Un ultim gand il am pentru baieti: aveti grija si de inima voastra. :)

duminică, 19 iunie 2016

Ca in ziua de Rusalii

Ca in ziua de Rusalii as vrea sa fie in fiecare zi. Nu doar o data pe an. Nu vreau ca oamenii sa mearga la biserica doar pentru ca e sarbatoare. Nu vreau sa fie un program special doar pentru ca e sarbatoare. Vreau ca prezenta Ta, Doamne Tata, sa ne umple, vreau ca focul Tau sa ne aprinda inimile. Lasa Duhul Tau cel Sfant sa schimbe oamenii, vreau sa-L las sa se plimbe in voie in viata mea, asa cum a facut odinioara, cand plutea pe deasupra apelor, in neant, inainte de a fi fiinta.
Lasa pasiunea asa cum ai lasat-o in ziua de Rusalii, cand toti erau intr-un gand si o simtire pentru Tine, cand valul lumii nu stingea deloc usor flacara din inima. Cand dragostea stralucea ca un far iar unitatea era neintinata.
As vrea ca oamenii sa nu faca un simplu program. Nu vreau sa fie facut ceva doar de ochii lumii: daca se face program pentru oameni in biserica, Duhul Tau nu are ce cauta acolo.
As vrea sa ne daruim inimile si sa ne dorim un val de trezire in fiecare zi, nu doar in ziua de Rusalii.
As vrea sa-Ti cantam si sa Te bagam in seama in fiecare zi, nu doar in ziua de Rusalii.
Ca in ziua de Rusalii, lasa focul Tau cel Sfant peste mine si fa-ma o flacara care sa nu se stinga niciodata. Asta e dorinta inimii mele.

joi, 16 iunie 2016

Pe saraci ii aveti intotdeauna cu voi

Nu stim sa mai multumim. Mereu vrem mai mult, si mai mult, din ce in ce mai mult. Recunoaste: ti s-a intamplat macar o data sa cumperi ceva ce nu iti trebuie absolut deloc. Nu sunt absurda, nu spun
nimanui sa nu cumpere, nu este treaba mea ce face fiecare cu banii. Dar sa stii ca banii pot fi o binecuvantare si pot fi, in acelasi timp, un blestem. Dumnezeu sa ne dea la fiecare intelepciune cum sa cheltuim.
Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau sa-ti arat o alta lume pe care, probabil, nu o stii prea bine. Este o lume in care oamenii traiesc cu 1 leu pe zi (nu exagerez deloc). Este o lume neimportanta pentru multi dintre noi, o lume unde in case miroase o data pe saptamana a ciorba, sau daca se poate numi ciorba. Poate nu o au nici pe aia. Si ca tot veni vorba de casa, locuitorii acestei lumi nu o au: doar improvizeaza din diferite materiale.
Oamenii care fac parte din aceasta lume reprezinta gunoiul societatii in ochii celor " de sus ".  Daca te uiti la ei, vei spune ca nu au nicio sansa: dar de ce nu mai au ? Ca nu vrem noi sa le-o acordam ? Oamenii acestia nu au mai zambit demult, pe chip s-au format mici desene unite: de la boala, de la suparare, de la viata. Ei nu au prieteni: pentru o bucata de paine se poate ajunge la moarte. In lumea asta, copiii nu stiu ce e aia copilarie normala. Totusi, stiu sa se joace: de-a supravietuirea, uneori tinandu-le companie si soboloanii.
E greu sa te uiti in colturile murdare ale orasului din teama de a nu fi contaminat. E greu sa vezi lumea asta. Dar daca te straduiesti putin, o sa vezi cu alti ochi: cu cei ai inimii. O sa vezi persoane blande, pline de dragoste, de speranta sau deznadajduite si cu ura in inima. Uita-te in ochii lor si o sa vezi culori, lacrimi, suspine. Ei au nevoie de Isus si trebuie sa-L aratam. Dar nu numai in aceasta lume, ci si in aceea unde oamenii pierd sirul, numarand banii. Pentru ca am mai invatat ceva: oamenii bogati pot fi si ei zdrente, iar saracii pot fi cei bogati. Suna dur ? Bogatii nu vor sa imparta, dar saracii dau din tot ce au fiindca ei stiu cum e sa nu ai. Aaa da, am uitat: si tu si eu putem fi zdrente: daca nu ai iubire, bogatia nu slujeste la nimic. Daca nu am suflet sunt, cu adevarat, o zdreanta.
Invata sa daruiesti si sa privesti si cu alti ochi: fara ura, fara mandrie. Nu zic ca o sa schimbi toata lumea, dar incepand din inima ta, indeparteaza saracia-apoi poti sa faci "curatenie" si la ei. Accepta-i si iubeste-i. Si eu incerc sa-i vad cu alti ochi, chiar daca de cele mai multe ori privesc indiferenta sau imi spun " Ce bine ca nu sunt ca asta !". E greu la inceput, dar la sfarsitul zilei va merita tot efortul :)

" ...caci pe saraci ii aveti intotdeauna cu voi si le puteti face bine oricand voiti..." ( Matei 14:7)

vineri, 10 iunie 2016

Nu iti uita parintii

Acum voi scrie pentru cei care au uitat de parinti. Pentru cei care nu mai trec pe acasa. Pentru cei ce nu mai mangaie mainile batrane si nu mai sterg lacrimile de pe obrajii brazdati de viscol si caldura.
Nu iti uita parintii. Ar putea fi un strigat, un imn al celor disperati. Un strigat al unei mame ce isi priveste fiica schimbandu-se. Un strigat al unui tata privindu-si fiul cum se aventureaza singur si inconstient in mijlocul lupilor, crezand ca va putea sa-i biruie- un tanar ce vrea sa castige lumea fara lupta.
Un strigat mut, auzit doar de inimile ce sufera. Un strigat inteles printre miile de soapte si de rugaciuni inaltate spre cer. Un strigat inteles doar de Dumnezeu.
Asteapta parintii cu un zambet tremurand venirea copiilor acasa. Isi fac un ceai, se tin de mana si dau perdeaua la o parte. Privesc oamenii agitati, privesc pericolele si asteapta un salut facut de o mana plina de energie. Asteapta sa auda pasii rapizi pe alee. Asteapta sa deschisa poarta si sa fie iar zgomot in casa, Asteapta parintii toata ziua, asa, tinandu-se de mana. Dar vine seara si copiii tot nu vin. Pleaca de la fereastra, aprind lumina si se culca, imbratisati. Doar mama si cu tata inteleg aceasta tacere. Au lasat lumina aprinsa intentionat, ca sa vada copiii ca sunt primiti cu dragoste si cu nerabdare.
Si trec zilele si anii si copiii tot nu vin. Mai dau un telefon de ziua lor sau de Sarbatori, spunand ca sunt bine, ca au reusit singuri sa se descurce. Au uitat de momentele cand mama si cu tata ii sfatuiau in legatura cu viata. Au uitat cat au muncit ca sa le ofere un viitor mai bun. Au uitat ca doar prin iubirea si jertfirea lor au reusit sa faca ceva.
Asteapta mama sa ia inca o data in brate draga ei fetita. Asteapta cu atata dor ca tatal sa isi rezeme capul de umerii puternici ai fiului sau. Asteapta dragii de ei, doua cuvinte: Te iubesc. Uneori ii confunda pe strada si incep si fug si striga: " Copilul meu, ce dor imi e de tine!". Dar era doar o naluca. Copilul lor este departe. Se opresc, se uita in gol si apoi merg mai departe, rugandu-se sa isi aduca aminte copiii de ei.
Nu iti uita parintii- intoarce-te acasa, macar pentru un timp. Ei te asteapta. O sa-i vezi in fata geamului, privind in gol. Dar cand te vor zari, vei vedea lacrimi de fericire.

marți, 7 iunie 2016

Generatia inimilor zdrentuite

Traiesc intr-o generatie unde, incet-incet, dispare dragostea pentru cei din jur. Traiesc in generatia Facebook, unde like-urile formeaza "adevarata" frumusete a cuiva. Traiesc in generatia inimilor
frante. Generatia care se grabeste- in orice domeniu. Generatia care raneste, care nu mai vede frumosul, acceptand gunoaiele.
Traiesc in generatia tinerilor care nu mai asteapta: unde fetele isi daruiesc inima, iar baietii o calca in picioare. Traiesc in generatia tinerilor care rad cu gura pana la urechi, care spun "Traieste clipa !" si sufletul le e zdrobit.
Totusi, traiesc in generatia schimbarii. Unde pot face diferenta. Stiu ca Dumnezeu a ales sa ma nasc in generatia lacrimilor ca sa pot sa spun despre El-iubitorul de inimi zdrentuite. Stiu ca m-a sapat in acest pamant uscat ca sa pot face o mica gradina. Stiu ca voi fi ranita, dar nu ma dau batuta. Dumnezeu iubeste FIECARE inima, indiferent de mizeria ei.
Pot fi o diferenta in societate ! Pot arata steagul alb al biruintei. Soarele va straluci din nou cu putere. Am credinta ca pot aduce macar un zambet pe chipul unui om. Un mic gest, un cuvant, o privire. Vreau sa arat harul Lui- fiindca Dumnezeu ma iubeste-eu, o papusa de carpa- dar sunt de mare pret. Si tu esti :)

miercuri, 1 iunie 2016

Rugaciunea

Daca Îl ai pe Hristos in inima, nu exista viata cu El fara rugăciune. Nu exista. Nu poți sa spui ca esti crestin si tu te rogi o
dată pe an. Nu poți sa spui ca esti crestin si te rogi doar cand ai nevoie de ceva. Rugăciunea iti da viață. Te ridica. Te zdrobeste. Te schimba. Uneori nu vei primi raspuns si te vei întreba de ce. Te vei simti pierdut si uitat. Dar in momentele alea vei dovedi daca treci testul credinței sau nu. Ce vei face daca răspunsul lui Dumnezeu e "Nu" sau "Nu inca" ? Vei renunța ? Sau o sa continui lupta ? E greu sa nu primesti un raspuns sau daca il primesti, sa fie negativ. Dar El stie ce e mai bun pentru tine. Când spune "Nu" inseamna ca te fereste de ceva. Când spune " Nu inca" inseamna ca trebuie sa ai răbdare si sa bați in continuare la usa pana se deschide. In răspunsul lui Dumnezeu nu se va gasi niciodată " Nu stiu".
Rugăciunea schimba modul de a trai. Te invata sa vezi dincolo de ce este vizibil. Te invata sa te increzi in El chiar si atunci cand nu înțelegi de ce trebuie sa treci prin anumite lucruri. Rugăciunea are putere, daca ai credinta. Poate muta munti din viata ta. Poate sfarama pietrele din inima.
Rugăciunea te frământă. Iti da răbdare. Poate ca ai avut o promisiune de la Dumnezeu si nu s-a împlinit nici azi. Esti gata sa renunți ? Gandeste-te la Avraam, la Iosif, la David. Cat au asteptat ei sa se împlinească promisiunea facuta pentru fiecare din ei. Au renuntat ? Nu. S-au îndoit la un moment dat ? Cred ca da. Dar s-au agățat tare de El. Asa că, ai răbdare. Ce ti-a promis Dumnezeu se va împlini. El niciodată nu minte. Daca e ceva pentru tine, al tau va fi. In curand. 
Rugăciunea inseamna comunicare. Nu trebuie sa-I prezinți lui Dumnezeu lista ta de " vreau asta si cealalta". Nu cred ca asa faci si cu prietenii tăi. Vorbesti si le spui totul pentru ca te inteleg si te asculta. Asa e si cu Dumnezeu. Vrea sa-I vorbesti. Sa-I spui ce simti, ce te apasă, cu ce te lupți. Te asculta. Nu te da la o parte. Iti dă putere sa mergi, prin credinta, mai departe. 
Lasa totul in mana Lui si nu te mai îngrijora. El stie ce are de facut. Totul este in control. Roagă-te si ai credinta. 

Meloman pentru o zi : Lauren Daigle- First




miercuri, 25 mai 2016

Iertarea

E ca o ploaie venita in momentul potrivit.
E ca un manunchi de raze ce te loveste fix in inima ranita.
Cand ierti, nu o faci pentru a se simti ceilalti mai bine. Da, e adevarat ca atunci cand cineva spune "Te iert", simti cum o povara ti s-a luat de pe suflet. Dar gandeste-te cat de liber se simte cel care iarta primul. Cel care a fost ranit sa ierte primul greseala.
Atunci cand ierti, iubesti si lumina lui Dumnezeu straluceste peste intreaga ta fiinta. Atunci cand ierti, se rup niste lanturi din inima si ea poate sa bata din nou cu putere. Daca vrei sa iubesti oamenii, nu te astepta ca totul sa fie roz: daca vrei sa iubesti oamenii, iti expui inima. O vei lasa sa fie ranita, franta, slabita. Nu poti sa iubesti fara inima.
Sa ierti atunci cand esti tarat pe jos de altii, asta inseamna sa iubesti. Sa ierti cand altora nu le pasa de tine, sa ierti atunci cand se spun minciuni pe la spatele tau, sa ierti cand altii te judeca pe nedrept: asta inseamna sa iubesti. Sa nu ai niciun gand rau in inima atunci cand ceilalti iti vor raul.
Iertarea aduce cu ea vindecare si curaj. Iertarea e ca un balsam pus pe suflet, ce il face sa straluceasca din nou. Iti aduce curajul te a te ridica si de a merge mai departe, crescand tot mai mult pe cale, in timp ce oamenii care te ranesc raman in spate. Ei nu pot inainta fara iubire.
Iertarea, cand vine din inima, urma pasilor tai ramane in vale, ca altii, cand vor veni din urma, sa nu se dea batuti.
Intr-o zi, o sa vezi de ce a trebuit sa treci prin anumite prapastii, dar daca Il ai pe Dumnezeu cu tine, toate vaile adanci au avut un rost: de a te modela in ceea ce esti astazi. Iarta si iubeste si la sfarsit iti vei primi cununa.

" Pacatele ei, (lui) care sunt multe, sunt iertate, caci a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin." (Luca 7: 47)